Starea de bine la locul de muncă 2027

În cadrul aceleiași companii, doi angajați pot avea exact același rol și vechime, dar să treacă prin experiențe complet diferite pe parcursul a doi ani. Unul se simte mai în siguranță la locul de muncă decât în urmă cu 12 luni. Celălalt se stresează, întrebându-se cât timp îl va mai avea pe al său. Conform celui de-al cincilea studiu anual Wellhub privind starea de bine la locul de muncă, rolul, nivelul de senioritate și industria nu mai constituie factori de predicție pentru tabăra în care se va regăsi o persoană. Nivelul de fluență acumulat în utilizarea inteligenței artificiale reprezintă cel mai clar indicator în acest sens.

Unii oameni au pur și simplu o înclinație naturală spre a adopta și folosi tehnologia. Datele nu sunt însă în avantajul angajatorilor, deoarece nivelul de fluență este strâns legat de sprijinul acordat. Angajații care beneficiază de timpul, instruirea și sprijinul necesar pentru a-și dezvolta această competență își consolidează siguranța și reziliența la locul de muncă. Angajații lăsați să se descurce pe cont propriu rămân în urmă la ambele capitole. În plus, tehnologiile bazate pe inteligență artificială au restrâns termenele de execuție, au estompat granițele programului de lucru și au crescut exigențele zilnice mult mai rapid decât au reușit majoritatea organizațiilor să își adapteze și să își consolideze măsurile de sprijin pentru angajați.

Raportul de față evaluează tocmai decalajul dintre viteza de adoptare a tehnologiei și ritmul măsurilor de sprijin acordate: cine reuşeşte să facă față acestei tranziții, cine plănuiește să plece din companie și care sunt factorii diferențiatori.

Decalajul de fluență în utilizarea IA

Pentru a cuantifica această transformare, Wellhub a desfășurat un sondaj în rândul a 5.021 de angajați cu normă întreagă din zece țări, dezvoltând un indicator inovator: Scorul de Fluență IA (AI Fluency Score). Acesta evaluează frecvența de utilizare a instrumentelor de inteligență artificială, nivelul de încredere al utilizatorilor și gradul de acord cu o serie de afirmații privind competențele în domeniu. Acest scor clasifică forța de muncă în trei segmente diferite. Începătorii, 26% dintre angajați: nu au folosit instrumente IA sau doar le-au încercat, adesea cu un sentiment real de anxietate. Utilizatorii IA, 32% dintre angajați: utilizează instrumentele în mod regulat, dar nu sunt 100% siguri pe ei atunci când vine vorba de o integrare completă. Performerii IA, 41% dintre angajați: utilizează IA ca parte esențială a modului în care lucrează și își ajută colegii să facă același lucru.

Fluența IA este acum și un predictor pentru epuizare, securitatea locului de muncă și reziliență. 53% dintre performeri spun că se simt mai siguri pe locul lor de muncă decât anul trecut, comparativ cu 22% dintre începători. Același tipar se aplică și în cazul rezilienței: 87% dintre angajații care se simt pregătiți să lucreze cu IA se caracterizează ca fiind rezilienți, comparativ cu 45% dintre cei care nu se consideră astfel.

Performerii preiau cea mai mare parte a presiunii

Performerii nu se limitează la productivitatea generată de adoptarea IA. 24% se confruntă cu simptome de epuizare în fiecare zi, comparativ cu 16% dintre începători, iar 40% afirmă că IA le-a crescut volumul de muncă în loc să-l reducă, comparativ cu 15% dintre începători.

Această provocare este gestionată de performeri prin doi piloni de sprijin: unul dezvoltat prin propriile resurse, iar celălalt oferit de către companie. 41% includ o activitate de wellbeing în programul de lucru cel puțin o dată pe zi, comparativ cu 24% dintre începători. 60% au un manager care le susține activ starea de bine, comparativ cu 31%. Fără protejarea activă a timpului, intențiile bune cedează rapid în fața unui program încărcat, deoarece nicio formă de sprijin nu poate funcționa izolat.

Companiile nu ar trebui să confunde această “anduranță” cu loialitatea. 83% dintre angajați ar lua în considerare părăsirea unei companii care nu pune accent pe starea de bine a angajaților. În cele trei grupuri, acest procent se împarte în 73% dintre începători, 84% dintre utilizatori și 87% dintre performeri. Wellbeing-ul devine astfel un nivel de criteriu pentru aproape toată lumea, mai ales pentru angajații care sunt cel mai greu de înlocuit.

Cum se adaptează angajații

Doar 55% dintre angajați consideră că au o stare de bine generală bună sau excelentă, iar analiza pilonilor subiacenți evidențiază impactul pe care îl are o zi obișnuită de muncă. Starea de bine fizică se menține cel mai bine, la nivelul de 57%, în timp ce sănătatea mintală se situează la 56%. Nutriția, în schimb, scade la 42%. Somnul este pe ultimul loc, la 35%, singurul pilon aflat în continuare în declin, în scădere față de 38% cu un an în urmă. Somnul marchează finalul zilei, o zi care se prelungește din ce în ce mai mult: 30% dintre angajați spun acum că timpul petrecut pe ecran le perturbă somnul, singurul factor perturbator care s-a agravat în fiecare an din 2025 până în prezent.

Conexiunea socială este locul în care tiparul nu mai e respectat. Deși sunt pe primul loc în rândul angajaților la capitolele sănătate fizică, echilibru psihic, alimentație și odihnă, performerii sunt cei care petrec cel mai puțin timp cu colegi: 47% spun că inteligența artificială le-a redus interacțiunea, mai mult decât dublu față de 22% dintre începătorii care spun același lucru. O întrebare scurtă care înainte însemna să te duci la biroul unui coleg primește acum răspunsul din partea IA, la fel și revizuirile proiectelor, extragerile de date și zeci de mici schimburi de date.

Discrepanța dintre sprijinul angajatorului și cel perceput de angajați

Angajații care au cea mai mare nevoie de sprijin sunt cei mai puțin predispuși să-l primească. Cunoscut în medicină de o jumătate de secol drept legea îngrijirii inverse, acest tipar își dovedește valabilitatea și în mediul corporativ, conform datelor din acest an. Angajații beneficiază cel mai sigur de sprijin prin trei măsuri esențiale: o politică clară privind IA, un manager care să îi susțină și un program de wellbeing cu adevărat utilizabil. Toate trei oferă suport real angajaților.

Începe cu implementarea unei politici clare privind utilizarea IA. Conform afirmațiilor a 34% dintre angajați, compania lor nu dispune de o astfel de politică. Lipsa acestei îndrumări se resimte cel mai puternic exact în ariile în care este cea mai mare nevoie de ea: 44% dintre începători spun că nu există nicio politică în acest sens în compania lor, comparativ cu 26% dintre performeri. O politică formală oferă claritate și certitudine. În companiile cu o politică bine formulată și comunicată, 77% dintre angajați se simt rezilienți și capabili să se adapteze; doar 39% dintre angajații care nu sunt siguri de existența unei politici beneficiază de una.

Sprijinul managerilor urmează același tipar: 60% dintre performeri spun că managerul lor susține în mod activ starea de bine, comparativ cu 31% dintre începători. Aflați la rândul lor sub o presiune enormă, managerii sunt nevoiți să prioritizeze, direcționându-și atenția cu precădere către angajații a căror pierdere ar fi cel mai greu de suportat. Angajații în dificultate nu încetează să fie remarcați, ci nu mai primesc sprijin.

Al treilea pilon de sprijin pierde teren cel mai rapid. Doar 26% dintre angajați consideră programul de wellbeing al companiei lor ca fiind bun în acest an, în scădere față de 29% anul trecut și 41% în urmă cu doi ani. Aproape jumătate dintre angajați (46%), afirmă că organizația lor nu le oferă timp și spațiu în ziua de lucru pentru a-l utiliza. Un program pe care nimeni nu are timp să-l folosească este evaluat ca un program care nu funcționează.

Efectul Wellhub

Angajații din companiile care oferă Wellhub raportează rezultate mai bune decât angajații cu alt program de wellbeing, la fiecare pilon măsurat. 67% dintre angajații care folosesc Wellhub își evaluează starea de bine generală ca fiind bună sau excelentă, comparativ cu 51% care folosesc un alt program. Avantajul este cel mai mare acolo unde angajații se confruntă cu cele mai multe dificultăți: în ceea ce privește somnul, cel mai slab pilon dintre cei cinci. 55% dintre angajații Wellhub îl consideră sănătos, aproape dublu față de 28% cu alt program.

Un singur abonament Wellhub acoperă fitness-ul, mindfulness, nutriția și somnul, astfel încât un angajator nu trebuie să aleagă niciodată ce componentă a stării de bine a unui angajat trebuie să susțină. Același abonament funcționează atât pentru cei care merg pentru prima dată la sală în ultimii ani, cât și pentru cei care se antrenează cinci zile pe săptămână. Angajații observă. 71% dintre companiile cu Wellhub spun că starea de bine este cu adevărat integrată în modul în care funcționează compania lor, comparativ cu 32% dintre cele care oferă alt program, cea mai mare diferență din acest an. Aceste rezultate se reflectă în experiența de zi cu zi: 76% se simt în măsură să se adapteze la ritmul schimbărilor la locul de muncă, comparativ cu 57% dintre cei care folosesc alt program de wellbeing, iar 70% spun că sunt fericiți la locul de muncă, comparativ cu 43%. Acesta este efectul Wellhub.

Concluzie

Instrumentele muncii s-au schimbat mai mult în ultimii trei ani decât în cei treizeci de ani dinaintea lor. Persoanele care folosesc aceste instrumente însă nu s-au schimbat deloc: încă au nevoie de somn, hrană, mișcare și interacțiune. Iar aceste aspecte devin cruciale tocmai în timpul schimbărilor profunde generate de inteligența artificială la locul de muncă. Companiile care vor fi în fruntea acestei transformări nu vor fi neapărat cele care au integrat inteligența artificială cel mai rapid. Ci cele care au oferit sprijin angajaților care au adoptat-o.